În cercetările socio-umane, alegerea metodei potrivite este esențială pentru validitatea și relevanța rezultatelor. Termenul „metodă” are mai multe accepțiuni: uneori se referă la strategii generale (ex. metoda statistică, dialectică), alteori la procedee mai restrânse (ex. observație, anchetă).
Clasificarea metodelor de cercetare se realizează după mai multe criterii: temporal, reactivitate, caracteristicile metodei, rolul în procesul cercetării și scopul urmărit.
Clasificarea metodelor de cercetare
- După criteriul temporal
- Cercetări transversale – analizează relațiile dintre aspectele unui fenomen la un moment dat. Exemplu: responsabilitatea studenților din anul I. Metode utilizate: observația, ancheta, testul.
- Cercetări orizontale pe eșantioane succesive independente – aceeași caracteristică este măsurată în ani diferiți, pe eșantioane distincte. Exemplu: responsabilitatea studenților din anul I în anii 2008-2009, 2010-2011, 2012-2013. Metode utilizate: observația, ancheta, testul.
- Studii longitudinale – urmăresc evoluția fenomenelor în timp asupra acelorași subiecți, prin evaluări repetate. Exemplu: responsabilitatea acelorași studenți măsurată în anii I–IV. Metode utilizate: testul, studiul de caz, biografia.
- După criteriul de reactivitate
- Cercetări experimentale – cercetătorul intervine și provoacă reacții controlate ale subiecților.
- Cercetări cvasi-experimentale – cercetătorul este prezent, dar nu determină direct reacțiile (ex. sondajele de opinie).
- Cercetări observaționale – cercetătorul nu intervine, ci doar observă (ex. analiza documentelor oficiale, biografii).
- După caracteristicile intrinseci
- Metode și cercetări cantitative – urmăresc date numerice, măsurabile, utilizând instrumente statistice.
- Metode și cercetări calitative – pun accent pe interpretare și înțelegerea fenomenelor prin interviuri, focus-grupuri, observații.
- După rolul în procesul cercetării
- Metode de culegere a informațiilor – observația, experimentul, testul.
- Metode de prelucrare a informațiilor – procedee statistice, analize comparative.
- Metode de interpretare a informațiilor – analiza conținutului, interpretări teoretice.
- După scopul cercetării
- Metode descriptive – prezintă situații și caracteristici ale fenomenelor.
- Metode predictive – evidențiază relații și tendințe (ex. studii corelaționale).
- Metode explicative – urmăresc cauzalitatea și explicarea fenomenelor sociale.
Concluzie
Metodele de cercetare reprezintă instrumente fundamentale pentru cunoașterea fenomenelor socio-umane. Alegerea metodei adecvate depinde de obiectivele studiului, nivelul de intervenție al cercetătorului, tipul de date urmărite și scopul final al cercetării. O clasificare riguroasă a metodelor sprijină procesul de selecție și contribuie la obținerea unor rezultate valide și relevante.
