Lună: septembrie 2016

No Tag
Una din conditiile fundamentale a unui instrument de evaluare (de ex. psihologica) este aceea de a fi sigur si consistent. Exprimat cu alte cuvinte, aceasta însemna ca itemii din care este constituit (întrebari sau sarcini de alta natura) sa contribuie la constituirea semnificatiei unui construct anume: scala unui chestionar, scorul la o caracteristica de performanta, […]
No Tag
În cercetările socio-umane, termenul metodă are diferite accepţiuni. Uneori are un înţeles mai larg (metodă statistică, dialectică etc.), alteori are un sens mai restrâns (observaţie, anchetă etc.). Clasificarea metodelor de cercetare se face în funcţie de diverse criterii: (1) criteriul temporal, (2) criteriul de reactivitate, (3) caracteristicile intrinseci ale metodei, (4) locul şi rolul ocupat […]
No Tag
Există diverse clasificări ale cercetărilor, după mai multe criterii. În funcţie de scop, se deosebesc: cercetări descriptive, cercetări predictive şi cercetări explicative. Cercetările descriptive. Scopul lor este surprinderea sau descrierea evoluţiei unor evenimente, comportamente etc., definirea şi clasificarea evenimentelor cercetate şi a relaţiilor dintre ele. Cercetările predictive au ca scop stabilirea modalităţilor în care vor […]
No Tag
Sunt definite trei etape (după Charboneau): (1) formularea ipotezelor generale; (2) formularea ipotezelor de cercetare şi (3) formularea ipotezelor statistice. Aceste etape corespund celor trei tipuri de ipoteze definite în cercetare: ipotezele generale, de cercetare şi statistice. Formularea ipotezelor generale Se pot formula una-două ipoteze cu grad de generalitate mare. Ele pot fi privite ca […]
No Tag
Ipotezele sunt specifice cercetărilor cantitative; formularea lor se face după ce au fost definite scopurile cercetării şi conceptele cu care vom lucra. Există o serie de motive pentru care ipotezele sunt necesare: (1) necesitatea determinării şi delimitării domeniului de cercetare, şi (2) o ipoteză ghidează colectarea datelor, analiza şi interpretarea lor. În cele mai multe […]
No Tag
  Modelul unui ciclu de cercetare, după Beaugrand (1993) presupune cinci paşi: (1) enunţarea problemei de cercetare; (2) formularea planului de cercetare; (3) culegerea de informaţii; (4) analiza şi interpretarea informaţiilor culese; (5) reformularea enunţurilor teoretice iniţiale în funcţie de rezultatele obţinute la sfârşitul activităţii. Enunţarea problemei de cercetare În general, o problemă apare ca […]