Există diverse clasificări ale cercetărilor, după mai multe criterii. În funcţie de scop, se deosebesc: cercetări descriptive, cercetări predictive şi cercetări explicative.

Cercetările descriptive. Scopul lor este surprinderea sau descrierea evoluţiei unor evenimente, comportamente etc., definirea şi clasificarea evenimentelor cercetate şi a relaţiilor dintre ele.

Cercetările predictive au ca scop stabilirea modalităţilor în care vor evolua diferite evenimente. În acest tip de cercetări se apelează, de obicei, la studii corelaţionale. Vom avea cel puţin două şiruri de performanţe (sau variabile) şi, utilizând valorile unei performanţe (sau variabile), dorim să facem predicţii asupra evoluţiei unei alte performanţe (variabile) sau a mai multora. Ajungem să obţinem şirul de variabile şi stabilim corelaţia atunci când evaluăm cu metode diferite acelaşi eveniment, sau cu aceeaşi metodă două evenimente care au legătură între ele. Pentru acest tip de cercetări nu este necesar grupul de control.

Putem evalua din punct de vedere calitativ relaţiile dintre două variabile în funcţie de nivelul şi tipul relaţiei sau relaţiilor care se stabileşte între cele două variabile. Nivelul de variaţie arată cât de strânse sunt legăturile dintre variabile (pragul de semnificaţie al unei corelaţii), iar tipul variaţiei indică direcţia în care se stabileşte legătura respectivă (pozitiv sau negativ).

Important: Corelaţia dintre două evenimente, indiferent cât de strânsă şi indiferent de direcţia ei, nu înseamnă o relaţie de determinare, ci o evoluţie concomitentă.

O concluzie este semnificativă dacă valoarea pragului de semnificaţie este mai mică de 0,05; dacă este egală cu 0,05, avem de a face cu o corelaţie mediu semnificativă.

Cercetările explicative au ca scop determinarea cauzelor unui eveniment sau explicarea unei evoluţii. În acest caz se foloseşte metoda experimentală. pentru  a se explica o cauzalitate, este necesar să se respecte trei condiţii:

– să existe o corelaţie între cele două evenimente urmărite;

– să existe o relaţie temporală şi cauzală;

– să se elimine, pe cât posibil, cauzele alternative.