I Am

• Sunt pasionat de numere și de poveștile pe care acestea le pot spune. Lucrez în analiza statistică a datelor și ajut oamenii să înțeleagă mai bine rezultatele cercetărilor lor. Îmi face plăcere să transform datele în informații clare și utile. • I’m passionate about numbers and the stories they can tell. I work in statistical data analysis and help people better understand the results of their research. I enjoy turning data into clear and useful insights.

Ghid esențial al metodelor de cercetare – clasificare și aplicații practice

În cercetările socio-umane, alegerea metodei potrivite este esențială pentru validitatea și relevanța rezultatelor. Termenul „metodă” are mai multe accepțiuni: uneori se referă la strategii generale (ex. metoda statistică, dialectică), alteori la procedee mai restrânse (ex. observație, anchetă).

Clasificarea metodelor de cercetare se realizează după mai multe criterii: temporal, reactivitate, caracteristicile metodei, rolul în procesul cercetării și scopul urmărit.

Clasificarea metodelor de cercetare

  1. După criteriul temporal
  • Cercetări transversale – analizează relațiile dintre aspectele unui fenomen la un moment dat. Exemplu: responsabilitatea studenților din anul I. Metode utilizate: observația, ancheta, testul.
  • Cercetări orizontale pe eșantioane succesive independente – aceeași caracteristică este măsurată în ani diferiți, pe eșantioane distincte. Exemplu: responsabilitatea studenților din anul I în anii 2008-2009, 2010-2011, 2012-2013. Metode utilizate: observația, ancheta, testul.
  • Studii longitudinale – urmăresc evoluția fenomenelor în timp asupra acelorași subiecți, prin evaluări repetate. Exemplu: responsabilitatea acelorași studenți măsurată în anii I–IV. Metode utilizate: testul, studiul de caz, biografia.
  1. După criteriul de reactivitate
  • Cercetări experimentale – cercetătorul intervine și provoacă reacții controlate ale subiecților.
  • Cercetări cvasi-experimentale – cercetătorul este prezent, dar nu determină direct reacțiile (ex. sondajele de opinie).
  • Cercetări observaționale – cercetătorul nu intervine, ci doar observă (ex. analiza documentelor oficiale, biografii).
  1. După caracteristicile intrinseci
  • Metode și cercetări cantitative – urmăresc date numerice, măsurabile, utilizând instrumente statistice.
  • Metode și cercetări calitative – pun accent pe interpretare și înțelegerea fenomenelor prin interviuri, focus-grupuri, observații.
  1. După rolul în procesul cercetării
  • Metode de culegere a informațiilor – observația, experimentul, testul.
  • Metode de prelucrare a informațiilor – procedee statistice, analize comparative.
  • Metode de interpretare a informațiilor – analiza conținutului, interpretări teoretice.
  1. După scopul cercetării
  • Metode descriptive – prezintă situații și caracteristici ale fenomenelor.
  • Metode predictive – evidențiază relații și tendințe (ex. studii corelaționale).
  • Metode explicative – urmăresc cauzalitatea și explicarea fenomenelor sociale.

Concluzie

Metodele de cercetare reprezintă instrumente fundamentale pentru cunoașterea fenomenelor socio-umane. Alegerea metodei adecvate depinde de obiectivele studiului, nivelul de intervenție al cercetătorului, tipul de date urmărite și scopul final al cercetării. O clasificare riguroasă a metodelor sprijină procesul de selecție și contribuie la obținerea unor rezultate valide și relevante.