Se ştie prea bine ca studentii in psihologie fac rareori o pasiune din studiul statisticii, de aceea am extras, pentru ei, cateva idei din Prefata regretatului profesor Horia D. Pitariu la cartea lui Florin Sava – „Analiza datelor in cercetarea psihologica. Metode statistice complementare”.

„Exista perceptia, uneori falsa, ca psihologii nu sunt prea buni statisticieni. Multi chiar se complac in aceasta convingere si nu fac nici un efort sa-si optimizeze performantele intr-un domeniu, care, de ce sa nu recunoastem, da substanta oricarei cercetari din domeniul psihologiei”. Horia D. Pitariu considera ca „nici nu se poate concepe o investigatie psihologica fara o abordare statistica adecvata, indiferent ca se pune problema unui demers cantitativ sau calitativ”*.
„Psihologia este atestata ca o stiinta experimentala. Experimentul a fost acel element care a conferit psihologiei calitatea de stiinta”.* „Aplicarea in mod consecvent a metodei experimentale ca regula in investigarea psihologica a insemnat renuntarea la sistemele vaste filosofico-psihologice. Psihologia cunoaste in prezent o insertie totala in activitatile practice in care deseori se reflecta diverse categorii de probleme cu care se confrunta fiinta umana in contextul existentei sale cotidiene. In toate aceste cadre actionale, psihologii dezvolta proiecte experimentale pe care le fundamenteaza prin intermediul unui aparat statistic construit cu multa grija.”*
„Cercetarea psihologica contemporana a adus statistica psihologica si educationala la un punct suficient de inalt, incat sa nu mai fie descifrata cu prea multa usurinta decat cu un efort sustinut si dupa o practica indelungata de catre orice cercetator. Azi, problema calculelor, cu care se confruntau cercetatorii pana nu de mult, nu mai constituie o bariera, calculatorul si pachetele de programe statistice facand posibila printr-o simpla apasare pe o tasta, efectuarea celor mai complicate calcule intr-un timp nebanuit de scurt”. „Un singur calculator, software-ul adecvat si un operator pot rezolva orice problema statistica. Deci, problema nu mai este a dificultatii de a realiza si intelege demersul de calcul al cutarui sau cutarui indice statistic, ci de a-i descoperi semnificatia, de a-l interpreta corect. Psihologul de azi este prea putin interesat de unde provin unele formule de calcul, cum sunt ele explicate din punct de vedere tehnic. El se concentreaza pe tipul de statistici utilizate in diferite contexte de cercetare si pe cum trebuie acestea sa fie interpretate. A alege corect abordarea statistica adecvata demersului experimental abordat este intr-adevar o problema peste care nu se poate trece cu prea multa usurinta. Desigur, nici abuzul de statistica nu este de dorit. Uneori s-a ajuns ca faptul psihologic sa fie mascat de o abordare statistica prea laborioasa. S-a ajuns pana acolo, incat unele articole din reviste prestigioase de psihologie sa fie de neinteles pentru psihologul obisnuit, ele devenind accesibile numai unui numar restrans de psihologi.”*
„Despre statistica psihologica si educationala se pot spune multe, la fel de multe si despre cei care sunt incapabili sa o practice, afirmand iresponsabil ca ei „prefera” metodele calitative, neavandu-se prea bine cu statistica. Abordarea cantitativa si calitativa nu trebuie sa fie disociate, ele se completeaza reciproc”.*

*Horia D. Pitariu – Prefata la „Florin Sava – Analiza datelor in cercetarea psihologica. Metode statistice complementare, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2004”